STERPĂTÚRĂ, sterpături, s. f. (Pop.) Oaie stearpă (2). ♦ Femeie stearpă (2). – Sterp + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
sterpătúră s. f., g.-d. art. sterpătúrii; pl. sterpătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink