Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
STICLÍ, sticlesc, vb. IV. Intranz. A luci (ca sticla), a sclipi, a scânteia. ♦ (Despre ochi, privire) A străluci, a scapără (de bucurie, de plăcere). ◊ Expr. A-i sticli cuiva ochii (pe undeva) = a fi, a se găsi, a trăi (undeva). ♦ Tranz. A aținti, a pironi, a fixa ochii. [Var.: (înv. și reg.) steclí vb. IV] – Din sticlă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STICLÍ vb. 1. v. străluci. 2. a luci, a scânteia, a sclipi, a străluci, (rar) a strălumina. (Albe coifuri ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STICLÍ vb. v. aținti, fixa, pironi, ținti, țintui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sticlí vb. (sil. -cli), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sticlésc, imperf. 3 sg. sticleá; conj. prez. 3 sg. și pl. sticleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A STICLÍ ~ésc intranz. 1) (despre lucruri) A avea un luciu ca de sticlă. 2) (despre ochi) A avea o strălucire deosebită (din cauza unei emoții); a sclipi; a scânteia. ◊ Cine știe pe unde îi ~esc ochii cine știe unde se află (și cum o mai duce). [Sil. sti-cli] /Din sticlă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink