STICLITÓR, -OÁRE, sticlitori, -oare, adj. (Rar) Sclipitor, strălucitor. – Sticli + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STICLITÓR adj. v. scăpărător, scânteietor, sclipitor, strălucitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sticlitór adj. m. (sil. -cli-), pl. sticlitóri; f. sg. și pl. sticlitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink