Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: stingătoare (substantiv feminin) , stingător (substantiv neutru)   
STINGĂTOÁRE s. f. v. stingător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
stingătoáre (apărătoare deasupra coșurilor) s. f., g.-d. art. stingătórii; pl. stingătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STINGĂTÓR, stingătoare, s. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; (în special) extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. [Var.: stingătoáre s. f.] – Stinge + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STINGĂTOÁRE ~óri f. Dispozitiv pentru oprirea scânteilor, care se fixează deasupra coșurilor. ◊ ~ de lumânări unealtă pentru stingerea lumânărilor. /a stinge + suf. ~toare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STINGĂTÓR ~oáre n. Aparat pentru stingerea focului (prin împroșcare cu substanțe spumogene care împiedică arderea); extinctor. ◊ ~ de scântei dispozitiv pentru stingerea scânteilor de la întrerupătoarele electrice. /a stinge + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STINGĂTOARE DE LUMÂNĂRI s. v. mucarniță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STINGĂTÓR s. extinctor. (~ de incendii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stingătór (de incendiu) s. n., pl. stingătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)