STORCITÓR, -OÁRE, storcitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care stoarce, care servește la stors. – Storci + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
storcitór adj. m., pl. storcitóri; f. sg. și pl. storcitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink