STORCĂTOÁRE, storcători, s. f. Aparat de stors sau de tescuit. – Stoarce + suf. -ătoare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
storcătoáre s. f., g.-d. art. storcătórii; pl. storcătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STORCĂTÓR, storcătoare, s.n. Aparat de stors sau de tescuit. [Var.: storcătoáre s.f.] – Stoarce + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
STORCĂTOÁRE ~óri f. Dispozitiv pentru stoarcere sau pentru tescuit. /storc (a stoarce) + suf. ~ătoare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
storcătór (aparat de stors) s. n., pl. storcătoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink