STRABOMÉTRU, strabometre, s. n. Instrument cu care se măsoară gradul de deviație de la orientarea normală a ochilor atinși de strabism. – Din fr. strabomètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRABOMÉTRU s.n. Instrument pentru determinarea gradului de deviație a ochilor atinși de strabism. [< fr. strabomètre, cf. gr. strabos – strabic, metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STRABOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea gradului de strabism. (< fr. strabomètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
strabométru s. n. (sil. -tru), art. strabométrul; pl. strabométre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STRABOMÉTRU ~e n. Instrument medical pentru determinarea gradului de încrucișare a ochilor. /<fr. strabometre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink