STRÂNS1 s. n. Strângere. ♦ Adunare a recoltei; cules. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului recoltei. – V. strânge.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRÂNS2, -Ă, strânși, -se, adj., adv., s. f. I. Adj. 1. Legat, înfășurat bine. ♦ Întins, încordat. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Strâmt; ajustat (pe talie). ♦ Fig. Îndârjit. ♦ Fig. (Despre relații între oameni) Trainic, puternic. ♦ Fig. (Despre felul de a gândi, de a se exprima) Coerent; concis, precis. 2. Prins, apucat, cuprins cu putere (în mâini). 3. Presat din mai multe părți; înghesuit. ♦ Rânduri strânse = rânduri dese. 4. (Despre părți ale corpului omenesc) închis sau încleștat. ◊ Expr. A fi strâns la mână sau a fi cu mâna strânsă = a fi zgârcit; a fi cumpătat la cheltuieli, econom. ♦ Apropiat tare, lipit. 5. (Despre pânză, hârtie etc.) Înfășurat, împăturit. 6. (Despre ființe sau părți ale lor) Ghemuit, zgârcit; contractat. ◊ Expr. Cu inima strânsă = stăpânit de o emoție puternică; cu teamă. II. Adj. 1. (Despre lucruri) Adunat la un loc; îngrămădit. 2. (Despre bani, avuții) Agonisit, economisit, acumulat. 3. Așezat la loc sigur, pus bine. ♦ Pus în ordine. III. Adv. 1. (Indică gradul cel mai înalt al unor acțiuni) a) Foarte tare, foarte puternic (ca să nu se mai poată desface). b) Foarte mult, cu toată puterea. 2. În mod strict, cu strictețe, întocmai. IV. S. f. (Pop.) Ceea ce agonisește, adună cineva; avere; provizie, recoltă. – V. strânge.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRÂNS1 adv. Foarte tare (ca să nu se poată dezlega, desface, deschide etc.). A lega ~. /v. a (se) strânge
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STRÂNS2 n. 1) v. STRÎNGERE. 2) Vremea culesului recoltei. /v. a strânge
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STRÂNS3 ~să (~și, ~se) v. A STRÎNGE și A SE STRÎNGE. ◊ A fi ~ la mână (sau la pungă) sau a fi cu mâna ~să a) a fi zgârcit; b) a cheltui banii cu socoteală; a fi econom. A-și ține gura ~să a nu spune nimic. ~ cu ușa forțat să facă ceva. Cu inima ~să dominat de o emoție puternică. Somn ~ somn adânc. /v. a (se) strânge
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STRÂNS adj. v. adunător, apăsat, aspru, coerent, comprimat, concentrat, concis, cruțător, econom, laconic, lapidar, păstrător, presat, restrâns, riguros, scurt, sever, sistematic, strașnic, strict, strângător, succint.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STRÂNS adj., adv. 1. adj. v. încordat. 2. adv. scurt. (Apucă iapa ~ de căpăstru.) 3. adj. v. încleștat. 4. adj. v. împăturit. 5. adj. v. contractat. 6. adj. v. chircit. 7. adj. ghemuit, (Mold.) încinchit. (Stă ~.) 8. adj. v. compact. 9. adj. adunat, apropiat, lipit. (Cu picioarele ~.) 10. adj. v. îngust. 11. adj. apropiat, intim. (Relații ~ între două persoane.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STRÂNS s. I. 1. v. legare. 2. v. încingere. 3. v. înșuru-bare. 4. v. încleștare. 5. v. împăturire. II. 1. v. re-coltare. 2. v. colectare. 3. v. percepere. 4. v. ridicare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STRÂNS s. v. colică, crampă, îmbrățișare, îmbrățișat, înlănțuire, spasm, strângere, tetanie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STRÂNSĂ s. v. recoltă, rod.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Strâns ≠ larg
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
strâns s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink