Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: stratifica (verb tranzitiv) , stratificare (substantiv feminin)   
STRATIFICÁRE, stratificări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) stratifica și rezultatul ei; stratificație. ♦ Formație geologică sedimentară alcătuită din mai multe straturi suprapuse. 2. Așezare a semințelor de pomi fructiferi și a butașilor în straturi de pământ care alternează cu straturi de nisip, de rumeguș, de turbă, pentru a asigura o bună păstrare sau a favoriza și a stimula germinarea sau înrădăcinarea. – V. stratifica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRATIFICÁRE s.f. Faptul de a (se) stratifica; stratificație. 1. Așezarea rocilor sedimentare în strate suprapuse; formație de roci sedimentare cu mai multe strate suprapuse. 2. Punerea semințelor sau a butașilor în straturi succesive alternate cu nisip în scopul păstrării lor și al favorizării germinației sau înrădăcinării. 3. Împărțire a populației unei societăți în diverse categorii după poziția acestora în structura socială. [< stratifica].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STRATIFICÁRE s. f. 1. faptul de a (se) stratifica; stratificație. ◊ așezare a rocilor sedimentare în straturi suprapuse. 2. punere a semințelor sau butașilor în straturi succesive alternate cu nisip, în scopul păstrării lor și al favorizării germinației sau înrădăcinării. 3. împărțire a populației unei societăți în diverse categorii, după poziția acestora în structura socială. (< stratifica)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
STRATIFICÁRE s. stratificație. (Proces de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stratificáre s. f., g.-d. art. stratificării; pl. stratificări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STRATIFICÁ, stratífic, vb. I. Refl. și tranz. A (se) așeza, a (se) depune în mai multe straturi; a căpăta sau a da forma unor straturi suprapuse. – Din fr. stratifier, lat. stratificare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE STRATIFICÁ pers. 3 se stratífică intranz. A se așeza în straturi. /<fr. stratifier, lat. stratificare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A STRATIFICÁ stratífic tranz. A face să se stratifice. /<fr. stratifier, lat. stratificare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STRATIFICÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) așeza, a (se) depune în strate; a determina o stratificare. 2. A da sau a lua forma de..., a (se) așeza în straturi suprapuse. [P.i. stratífic. / cf. it. stratificare, fr. stratifier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STRATIFICÁ vb. tr., refl. 1. a (se) depune în straturi; a determina o stratificare. 2. a (se) așeza în straturi suprapuse. (< fr. stratifier, lat. stratificare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stratificá vb., ind. prez. 1 sg. stratífic, 3 sg. și pl. stratífică
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)