Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: stricni (verb tranzitiv) , stricnire (substantiv feminin)   
stricníre, stricníri, s.f. (înv. și reg.) lăsare de sânge; înțepare cu stricneaua (v.); sângerare.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
STRICNÍ1, stricnesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A cresta, a înțepa cu stricneaua un animal bolnav, pentru a-i lua sânge. ♦ A plesni pe cineva cu biciul (până dă sângele). 2. A spinteca peștele pentru a-l curăța. – Din sl. strŭknonti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRICNÍ2, stricnesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A striga, a răcni. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A STRICNÍ ~ésc tranz. reg. 1) (animale) A cresta cu stricneaua (pentru a lăsa să curgă sângele rău). 2) (pești) A deschide printr-o tăietură lungă și adâncă (pentru a scoate măruntaiele). 3) fig. A lovi puternic cu biciul (până la sânge); a șfichiui. /<ucr. striknuti, rus. streknuti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STRICNÍ vb. v. sângera.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stricní (-nésc, -ít), vb.1. A sîngera, a lua sînge de la un animal. – 2. A înțepa, a împunge. – 3. (Banat) A zgudui. – 4. A striga, a răcni. Sl. strŭknąti „a înțepa” (Tiktin). – Der. stricnea (var. stricneală), s. f. (trocar, cuțit special pentru a lăsa sînge la cai); stricnitură, s. f. (împunsătură; înjunghietură, înțepătură).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
stricní (a cresta, a striga) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stricnésc, imperf. 3 sg. stricneá; conj. prez. 3 sg. și pl. stricneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX.RO
Sursa: www.dexonline.ro - Informații despre licență - Dex Online - Dicționar explicativ al limbii române