STRIDÓR s. n. (Med.) Zgomot șuierător al respirației, specific în cazuri de spasm sau de obstrucție a laringelui. – Din lat., fr. stridor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRIDÓR s.n. (Liv.) Sunet aspru, ascuțit. ♦ Respirație șuierătoare. [< fr. stridor, cf. lat. stridor – șuierat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STRIDÓR s. n. sunet aspru, ascuțit. ◊ respirație șuierătoare produsă de o deformație congenitală a laringelui. (< lat., fr. stridor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stridór s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink