STRIGHÍE s. f. 1. Tirighie. 2. Unealtă cu care se curăță doagele pe care s-a depus tirighia. – Comp. ngr. trigia.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
strighíe s.f. (reg.) unealtă care servește la curățarea de tirighie (v). a butoaielor de vin.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink