Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
STRÓFIC, -Ă, strofici, -ce, adj. Care aparține strofei, privitor la strofă. – Din fr. strophique, germ. strophisch.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRÓFIC, -Ă adj. 1. (Despre versuri) Care formează strofe. ♦ (Despre o piesă vocală) Care se repetă identic, de fiecare dată însă pe versuri diferite. 2. (Geol.) Mișcare strofică = mișcare tectonică verticală. [Cf. fr. strophique, it. strofico, germ. strophisch].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STRÓFIC, -Ă adj. 1. (despre versuri) care formează strofe. ◊ (despre o piesă vocală) care se repetă identic, de fiecare dată însă pe versuri diferite. 2. (geol.) mișcare ~ă = mișcare tectonică verticală. (< fr. strophique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
strófic adj. m., pl. strófici; f. sg. strófică, pl. strófice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STRÓFIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de strofă; caracteristic strofei. /<fr. strophique, germ. stophisch
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)