STRĂINÍSM, străinisme, s. n. (Rar) Element lexical de jargon. [Pr.: stră-i-] – Străin + suf. -ism.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRĂINÍSM s. n. element lexical de origine străină, de jargon; inism. (< străin + -ism)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
STRĂINÍSM s. v. barbarism.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
străinísm s. n. (sil. stră-i-), pl. străinísme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink