STÚDENIȚĂ, studenițe, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze păroase, cu flori albe, cu fructul o capsulă (Arenaria serpylligfolia). 2. Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze liniare și flori verzui (Scleranthus uncinatus). – Din bg., scr. studenica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STÚDENIȚĂ s. (BOT.; Arenaria serpyllifolia) (reg.) năsiparniță, (prin Transilv.) arinariță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STÚDENIȚĂ s. v. mișină, scorbut, tămâiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stúdeniță (-țe), s. f. – 1. Scorbut. – 2. Plante (Arenaria serpyllifolia, Scleranthus uncinatus, Chenopodium botrys). Sb. studenica „frig”, cf. bg. studenio „sopîrlă alpină”, din sl. studenĭ „frig” (Cihac, II, 378). Tudeliță, s. f. (floarea-reginei, Gnaphalium leontopodium) trebuie să fie același cuvînt.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
stúdeniță s. f., g.-d. art. stúdeniței; pl. stúdenițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STÚDENIȚĂ ~e f. 1) Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu flori albe și cu fruct capsulă. 2) Mică plantă cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori verzui, fără petale. /<bulg., sb. studenica
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink