STUPÍLĂ, stupile, s. f. Amorsă specială întrebuințată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere. – Cf. fr. étoupille.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STUPÍLĂ s. f. amorsă specială în trecut la tunuri pentru aprinderea pulberii de azvârlire a proiectilului. (după fr. étoupille)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stupílă s. f., g.-d. art. stupílei; pl. stupíle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink