STUPINÍȚĂ, stupinițe, s. f. 1. Diminutiv al lui stupină. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu două frunze bazale opuse, cu flori albe cu miros puternic de garoafe (Platanthera bifolia). – Stupină + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STUPINÍȚĂ s. (BOT.; Platanthera bifolia) (reg.) poroinic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stupiníță s. f., g.-d. art. stupiníței; pl. stupiníțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink