Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
STURLUIBÁRE, sturluibări, s. f. (Reg.) Acțiunea de a sturluiba și rezultatul ei; zăpăcire. – V. sturluiba.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
sturluibáre s. f. (sil. -lui-), g.-d. art. sturluibării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STURLUIBÁ, sturluibez, vb. I. Intranz. (Reg.) A se zăpăci, a-și pierde capul, rațiunea. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STURLUIBÁ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, ticni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sturluibá vb. (sil. -lui-), ind. prez. 1 sg. sturluibéz, 3 sg. și pl. sturluibeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink