STÂLCEÁLĂ, stâlceli, s. f. Faptul de a stâlci; bătaie strașnică. – Stâlci + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
stâlceálă s. f., g.-d. art. stâlcélii; pl. stâlcéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink