STÂRPICIÚNE, (1, 2) stârpiciuni, s. f. l. (Pop.) Animal sterp. 2. (Pop.) Stârpitură (1). 3. (Înv.) Sterilitate. – Stârpi + suf. -ciune.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
stârpiciúne s., f., g.-d. art. stârpiciúnii; (ființe) pl. stârpiciúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink