SUBÍT, -Ă, subiți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care se produce într-un timp foarte scurt și pe neașteptate; brusc, neprevăzut, neașteptat. – Din fr. subit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUBÍT, -Ă adj. (adesea adv.) Care vine deodată, pe neașteptate, brusc; neprevăzut, inopinat. [< fr. subit, cf. lat. subitus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUBÍT, -Ă adj. (și adv.) care se produce, pe neașteptate, brusc; neprevăzut, inopinat. (< fr. subit, lat. subitus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUBÍT adj., adv. 1. adj. v. inopinat, instantaneu, neașteptat, neprevăzut. (Plecarea lui ~.) 2. adj. brusc, fulgerător, instantaneu, năprasnic, neașteptat. (Moarte ~.) 3. adv. v. deodată.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
subít adj. m., pl. subíți; f. sg. subítă, pl. subíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUBÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial Care se produce într-un timp scurt și pe neașteptate; momentan și imprevizibil; brusc. Moarte ~tă. /<fr. subit
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink