SUBSIDÉNȚĂ, subsidențe, s. f. 1. Mișcare de coborâre a unei mase de aer în atmosferă, însoțită de încălzirea aerului. 2. (Geol.) Proces de coborâre treptată a scoarței terestre, care are loc în bazinele de sedimentare. – Din fr. subsidence.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUBSIDÉNȚĂ s.f. Mișcare de coborâre a unor mase de aer atmosferic, însoțită de încălzirea aerului. ♦ Coborâre repetată, discontinuă a fundului unei mări, unde se acumulează depozite sedimentare de grosime mare. [Cf. fr. subsidence, lat. subsidentia – sediment].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUBSIDÉNȚĂ s. f. 1. (met.) mișcare de coborâre a unor mase de aer atmosferic, însoțită de încălzirea acestora. 2. scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau a unei depresiuni, odată cu sedimentarea acestora. ◊ proces de coborâre lentă a suprafeței solului ca urmare a pierderii unor componente ale acestuia. (< fr. subsidence, lat. subsidentia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
subsidénță s. f., g.-d. art. subsidénței; pl. subsidénțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink