subțietúră, subțietúri, s.f. (înv.) 1. scădere a grosimii; contracțiune, stricțiune, subțiere. 2. scădere a concentrației sau a consistenței unor corpuri lichide sau vâscoase; diluare. 3. scădere a densității unor corpuri în stare gazoasă; rarefiere.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink