SUCCÍNT, -Ă, succinți, -te, adj. (Adesea adverbial) Exprimat sau care se exprimă pe scurt, în puține cuvinte; sumar, concis, laconic. – Din fr. succinct, lat. succinctus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUCCÍNT, -Ă adj. Spus, exprimat pe scurt, cu puține cuvinte; concis. [< fr. succinct, cf. lat. succinctus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUCCÍNT, -Ă adj. (și adv.) exprimat pe scurt, cu puține cuvinte; sumar, concis, laconic. (< fr. succinct, lat. succinctus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUCCÍNT adj. 1. v. concis. 2. v. sintetic. 3. v. sumar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
succínt adj. m., pl. succínți; f. sg. succíntă, pl. succínte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUCCÍNT ~tă (~ți, ~te) și adverbial 1) (despre acte de vorbire, texte) Care constă din puține cuvinte; exprimat în puține cuvinte; concis; laconic; lapidar. 2) (despre persoane) Care se exprimă în puține cuvinte; caracterizat prin exprimare scurtă; concis; lapidar; laconic. /<fr. succinct, lat. succinctus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink