Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SUDÍT, sudiți, s. m. Locuitor din țările românești aflat sub protecția unei puteri străine, având prin aceasta dreptul la o jurisdicție specială, la anumite privilegii fiscale etc., de care nu se bucurau pământenii. – Din it. suddito.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
sudít (-ți), s. m. – Supus străin. – Mr. sudit. It. suddito. Sec. XVII, înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
sudít s. m., pl. sudíți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUDÍ, sudesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A judeca, a hotărî. – Din sud2.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
sudí, sudésc, vb. IV (reg.) 1. a judeca. 2. a condamna. 3. a destina.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink