SUDÚRĂ, suduri, s. f. 1. Operație de sudare; p. ext. locul îmbinării prin sudare a două sau mai multor piese. 2. Fig. Închegare, îmbinare, legătură, unire (strânsă). – Din fr. soudure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUDÚRĂ s.f. 1. Operație de sudare; rezultatul acestei operații; (p. ext.) locul unde s-au lipit prin sudare două metale. 2. (Fig.) Îmbinare, închegare, legătură. [< fr. soudure].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUDÚRĂ s. f. 1. rezultat al sudării; (p. ext.) locul unde s-au lipit prin sudare două piese. 2. (fig.) legătură strânsă. (< fr. soudure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUDÚRĂ s. v. sudare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sudúră s. f., g.-d. art. sudúrii; pl. sudúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUDÚRĂ ~i f. 1) v. SUDAJ. 2) fig. Legătură strânsă; îmbinare. /<fr. soudure
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink