SULTANÁT, sultanate, s. n. Demnitate de sultan; stat monarhic condus de un sultan. – Din fr. sultanat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SULTANÁT s.n. Stat monarhic, condus de un sultan. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. sultanat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SULTANÁT s. n. 1. demnitatea de sultan. 2. stat monarhic condus de un sultan. (< fr. sultanat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sultanát s. n., pl. sultanáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SULTANÁT ~e n. ist. 1) Funcție de sultan. 2) Durata acestei funcții. 3) Sediul sultanului. 4) Stat monarhic guvernat de un sultan. /<fr. sultanat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink