Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: suma (verb tranzitiv) , sumar (adjectiv) , sumare (substantiv feminin)   
SUMÁRE, sumări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a suma și rezultatul ei. – V. suma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
sumáre s. f., g.-d. art. sumării; pl. sumări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUMÁ, sumez, vb. I. Tranz. (Livr.) A efectua o operație de adunare sau a calcula serii convergente. – Din fr. sommer (după sumă).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUMÁR, -Ă, sumari, -e, adj., s. n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. – Din lat. summarius, fr. sommaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SUMÁ ~éz tranz. (elemente omogene) A supune operației de adunare (aflând suma); a aduna. /<fr. sommer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUMÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) (despre acte de vorbire, expuneri, texte) Care constă din puține cuvinte; redat pe scurt; în puține cuvinte; concis; lapidar; laconic; succint. 2) (despre acțiuni) Care este făcut în pripă; superficial; rapid. 3) (despre îmbrăcăminte) Care constă numai din câteva articole strict necesare. /<lat. summarius, fr. sommaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUMÁR2 adv. 1) În câteva cuvinte; pe scurt; rezumativ. 2): Îmbrăcat ~ îmbrăcat numai cu strictul necesar. /<lat. summarius, fr. sommaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUMÁR3 ~e n. 1) Conținut scurt al unei lucrări; rezumat. 2) Tablă de materii; cuprins. /<lat. summarius, fr. sommaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUMÁ vb. I. tr. (Liv.) A face suma unor termeni; a totaliza. [Cf. fr. sommer, lat. summare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUMÁR, -Ă adj. Redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Expeditiv, făcut în fugă, fără respectarea formulelor obișnuite. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din puține articole; strict necesar. // s.n. Cuprins, tablă de materii. ♦ Rezumat. [< lat. sumarium, cf. fr. sommaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUMÁ vb. tr. a face o adunare, a totaliza, a calcula limita unei serii convergente. (după fr. sommer, lat. summare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUMÁR, -Ă I. adj. redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ◊ expeditiv, făcut în fugă, superficial, fără respectarea formelor obișnuite. ◊ (despre îmbrăcăminte) redus la strictul necesar. II. s. n. 1. cuprins, tablă de materii. 2. rezumat (al unei lucrări, dezbateri etc.). (< lat. summarium, după fr. sommaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUMÁ vb. v. aduna, totaliza.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SUMÁR adj., s. 1. adj. v. sintetic. 2. adj. succint, (înv.) repede. (O schiță ~ a situației.) 3. adj. v. fugitiv. 4. adj. v. superficial. 5. s. v. tablă de materii.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SUMÁR s. v. inventar, listă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sumá vb., ind. prez. 1 sg. suméz, 3 sg. și pl. sumeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
sumár adj. m., pl. sumári; f. sg. sumáră, pl. sumáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
sumár s. n., pl. sumáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)
*** new 2019 todo.ad.all ***