SUNDÚC, sunduce, s. n. (Reg.) Ladă, cufăr; casetă. – Din tc. sandik.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
sundúc s. n., pl. sundúce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUNDÚC ~ce n. pop. Ladă mare cu capac (și cu încuietoare) în care se păstrează diferite obiecte (îmbrăcăminte, rufe etc.); cufăr. /<turc. sandik
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink