SUPLIMÉNT, suplimente, s. n. 1. Ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l completa sau pentru a suplini o lipsă. 2. Bilet de călătorie sau de spectacol, eliberat ca anexă la alt bilet, prin care se acordă drepturi sau avantaje în plus. 3. Ceea ce se adaugă la un unghi pentru a forma două unghiuri drepte (180º). – Din fr. supplément, lat. supplementum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPLIMÉNT s.n. Ceea ce se adaugă pentru a completa, a întregi; adaos. ◊ Suplimentul unui unghi = unghi care, adăugat unui unghi dat, formează împreună cu acesta 180 de grade. ♦ Tichet special pentru unele trenuri accelerate, rapide etc. [Pl. -te, -turi, var. suplement s.n. / cf. fr. supplément, lat. supplementum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPLIMÉNT s. n. 1. ceea ce se adaugă pentru a completa, a întregi; adaos. 2. Suplimentul unui unghi = unghi care, adăugat unui unghi dat, formează împreună cu acesta 1800. 3. tichet special pentru unele trenuri accelerate, rapide etc. (< fr. supplément, lat. supplementum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUPLIMÉNT s. 1. v. adaos. 2. v. spor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suplimént s. n. (sil. -pli-), pl. supliménte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUPLIMÉNT ~e n. 1) Parte care se adaugă la ceva în vederea completării; spor; anexă; adaos. ~ de plată. 2) Fasciculă tipărită aparte pentru a suplini o lipsă. [Sil. -su-pli-] /<fr. supplement, lat. supplementum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink