SUPRAÉU, supraeuri, s. n. Parte a personalității considerată ca cenzor al întregului comportament social al individului. – Supra- + eu (după fr. sur-moi).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPRAÉU s. n. parte a personalității considerată ca un cenzor al întregului comportament social al individului. (după fr. sur-moi)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
supraéu s. n., pl. supraéuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink