SUPRASTRUCTÚRĂ, suprastructuri, s. f. 1. Totalitatea concepțiilor și instituțiilor politice, juridice, religioase, artistice, filozofice etc. dintr-o anumită formațiune social-economică, generate de baza economică a acestei formațiuni. 2. Totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții. 3. Construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții principale a unei nave, care cuprinde încăperile de locuit și de deservire. ♦ Ansamblu format din șasiul și caroseria sau platforma unui autovehicul. – Supra- + structură (după fr. superstructure).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUPRASTRUCTÚRĂ s.f. 1. Totalitatea elementelor unei construcții care alcătuiesc partea utilă a acesteia. ♦ Construcție metalică sau de lemn situată deasupra corpului principal al unei nave, folosită pentru amplasarea încăperilor speciale. 2. Totalitatea reprezentărilor și concepțiilor ideologice dintr-o anumită formațiune social-economică și a instituțiilor corespunzătoare acestora, determinate de baza economică, pe care o reflectă. [< supra + structură, după fr. superstructure].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUPRASTRUCTÚRĂ s. f. 1. totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții. ◊ construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții superioare a unei nave, unde sunt amplasate încăperile de locuit și de navigație etc. 2. totalitatea ideilor, a teoriilor și a concepțiilor cu caracter ideologic dintr-o anumită formațiune social-economică și a instituțiilor corespunzătoare acestora, generate de baza economică, pe care o reflectă. (după fr., engl. superstructure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
suprastructúră s. f. (sil. -pra-; mf. -struc-) → structură
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUPRASTRUCTÚRĂ ~i f. 1) (în teoria marxistă) Totalitate a concepțiilor (politice, juridice, filozofice, artistice, religioase), care depind de baza materială a societății și acționează asupra ei. 2) Parte utilă a unei construcții înălțată deasupra fundamentului. 3) : ~a navei construcția ce se află deasupra punții superioare a unei nave, în care se amenajează încăperi de locuit și de deservire. [Sil. su-pra-struc-] /supra- + structură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink