SURDOMUTÍSM s. n. Deficiență audio-verbală complexă datorată absenței congenitale sau pierderii timpurii a auzului; surdomutitate. – Surd + mutism.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SURDOMUTÍSM n. Infirmitate caracterizată prin pierderea (totală) a auzului având drept urmare imposibilitatea însușirii normale a vorbirii. /surdomut + suf. ~ism
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SURDOMUTÍSM s.n. Surdomutitate. [< surdomut + -ism].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SURDOMUTÍSM s. n. defectul surdomuților; surdomutitate. (< surdo- + mutism)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SURDOMUTÍSM s. (MED.) surdomutitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
surdomutísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink