SUSCEPTIBILITÁTE, susceptibilități, s. f. 1. Faptul de a fi susceptibil (1); creștere bolnăvicioasă a sensibilității psihice; caracter susceptibil. 2. Predispoziție deosebită a unor ființe de a reacționa la anumiți agenți externi. ♦ Dispoziție naturală de a contracta boli. 3. Capacitate a unui corp sau a unui sistem de a suferi anumite modificări sub influența agenților externi sau interni. – Din fr. susceptibilité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUSCEPTIBILITÁTE f. Caracter susceptibil. [G.-D. susceptibilității] /<fr. susceptibilité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUSCEPTIBILITÁTE s.f. 1. Calitatea, caracterul a ceea ce este susceptibil (1). ♦ Tendința de a se supăra repede; accentuare bolnăvicioasă a sensibilității. 2. Predispoziție a corpului de a suferi mai mult sau mai puțin influența agenților externi sau interni. 3. Capacitatea de a primi oarecare modificări sub acțiunea influențelor exterioare. ♦ Mărime fizică ce exprimă această capacitate. [Cf. fr. susceptibilité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUSCEPTIBILITÁTE s. f. 1. calitatea, caracterul omului susceptibil; accentuare bolnăvicioasă a sensibilității. 2. predispoziție a corpului de a suferi mai mult sau mai puțin influența agenților externi sau interni. 3. capacitatea de a suferi modificări sub acțiunea influențelor exterioare. ◊ mărime fizică ce exprimă această capacitate; susceptivitate. (< fr. susceptibilité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUSCEPTIBILITÁTE s. 1. sensibilitate. (Este de o ~ bolnăvicioasă.) 2. (FIZ.) susceptivitate. (~ magnetică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
susceptibilitáte s. f., g.-d. art. susceptibilității; pl. susceptibilități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink