SUSPÉNSIE, suspensii, s. f. 1. Întrerupere (intenționată) a șirului gândirii, a frazei. ◊ Loc. adj. și adv. În suspensie = amânat, oprit, suspendat (temporar). 2. (Chim.) Sistem dispers solid-fluid, în care faza solidă dispersă este în echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil. 3. (Tehn.) Fel de susținere a părții mobile a unui instrument; ansamblul pieselor care susțin echipamentul mobil al unui instrument. 4. Legătură elastică sau flexibilă între un sistem tehnic și elementele pe care se sprijină. ♦ Spec. Legătură elastică dintre șasiul unui vehicul și osiile lui, care amortizează șocurile puternice și asigură mobilitatea și stabilitatea vehiculului. [Var.: suspensiúne s. f.] – Din fr. suspension.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUSPÉNSIE s.f. 1. Atârnare. ♦ Întrerupere (intenționată) a sensului, a frazei. 2. Sistem format din particule solide foarte fine care se găsesc în echilibru într-un lichid. 3. Mod de susținere a echipamentului mobil al unui instrument; piesele care susțin acest echipament. ♦ Legătura elastică dintre un sistem tehnic și piesa lui de reazem. [Gen. -iei, var. suspensiune s.f. / cf. fr. suspension, lat. suspensio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUSPÉNSIE s. f. 1. întrerupere (intenționată) a șirului gândirii, a comunicării. ♦ în ~ = suspendat temporar, amânat. 2. sistem format din particule solide foarte fine care se găsesc în echilibru într-un lichid. 3. mod de susținere a echipamentului mobil al unui instrument; piesele care susțin acest echipament. ◊ legătură elastică dintr-un sistem tehnic și reazemul lui, care amortizează zguduirile mai mari. (< fr. suspension, lat. suspensio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUSPÉNSIE s. pauză. (Momente de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
suspénsie s. f. (sil. -si-e), art. suspénsia (sil. -si-a), g.-d. art. suspénsiei; pl. suspénsii, art. suspénsiile (sil. -si-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUSPÉNSIE ~i f. 1) Legătură elastică (sau prin cablu) dintre un sistem tehnic și elementele sale de sprijin. 2) Totalitate a particulelor formate într-o substanță solidă dispersată într-un fluid. ◊ În ~ a) se spune despre acțiuni (juridice) amânate temporar; b) se spune despre o substanță dispersată într-un fluid. 3) Întrerupere a vorbirii (reprezentată în scris prin trei puncte). Puncte de ~. [G.-D. suspensiei; Sil. -si-e] /<fr. suspension, lat. suspensio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink