Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
SUVERÁN, -Ă, suverani -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă. ♦ Fig. Absolut, fără margini; total, suprem. ♦ (Despre state, popoare) Care se bucură de suveranitate. 2. S. m. și f. Conducător al unui stat monarhic; monarh. ♦ Fig. Persoană sau colectivitate liberă să dispună de soarta sa, de actele sale. – Din fr. souverain.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SUVERÁN, -Ă adj. Suprem, absolut, care este în cel mai înalt grad. ♦ Care se află deasupra tuturor, cu o mare autoritate; care deține autoritatea supremă. // s.m. și f. Monarh, rege, împărat. ♦ (Fig.) Cel care poate dispune liber de soarta și de acțiunile sale. [Cf. fr. souverain, lat.t. suveranus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SUVERÁN, -Ă I. adj. suprem, absolut, care este în cel mai înalt grad. ◊ care se află deasupra tuturor, cu o mare autoritate; care deține autoritatea supremă. II. s. m.f. 1. monarh, rege, împărat. 2. (fig.) cel care poate dispune liber de soarta și de acțiunile sale. (< fr. souverain, lat. superanus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SUVERÁN adj., s. 1. adj. v. absolut. 2. adj. absolut, total. (Un dispreț ~.) 3. adj. v. independent. 4. s. v. rege. 5. s. v. domnitor. 6. s. suveranul pontif v. papă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Suveran ≠ dependent
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
suverán adj. m., s. m., pl. suveráni; f. sg. suveránă, pl. suveráne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SUVERÁN1 ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) (în unele state; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al unui stat; monarh; rigă; rege; împărat. 2) fig. Persoană care dispune liber de soarta sa, de acțiunile și de faptele sale. /<fr. souverain
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SUVERÁN2 ~ă (~i, ~e) 1) Care ocupă cea mai înaltă treaptă a unei ierarhii; cu autoritate extrem de mare; suprem; prim. Putere ~ă. 2) (despre state, popoare) Care posedă independență națională, politică și economică; aflat în stare de independență națională, politică și economică; independent; liber; slobod; autonom; neatârnat. /<fr. souverain
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POPORUL SUVERAN, periodic politic și literar editat la București, în timpul Revoluției din 1848 (19 iun./1 iul.-11/23 sept.) de către D. Bolintineanu (redactor responsabil), N. Bălcescu, C. Bolliac, Al. Zanne, P. Teulescu și Gr. Alexandrescu. Tribună a ideologiei revoluționarilor radicali.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)