Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: sălta (verb tranzitiv) , săltat (adjectiv)   
SĂLTÁT, -Ă, săltați, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Sprinten, vioi, săltăreț. 2. Care se află (mai) sus. 3. (Fam.; despre copii și plante) Crescut, înalt, măricel. – V. sălta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SĂLTÁT adj. 1. v. ridicat. 2. v. sprinten. 3. v. săltăreț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SĂLTÁT adj. v. crescut, dezvoltat, măricel, mărișor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SĂLTÁT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SĂLTÁT s. v. ridicare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SĂLTÁ, salt, vb. I. I. 1. Intranz. și refl. (Despre ființe) A face un salt (sau salturi repetate); a sări. * Expr. (Intranz.) A-i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura mult. ♦ A se ridica (puțin) de la pământ, a se înălța în picioare pentru a se urca undeva. 2. Intranz. (Despre lucruri) A se mișca (repetat) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară. ♦ (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se învolbura; a clocoti. 3. (Despre ființe și despre lucruri) A se mișca, a se deplasa în salturi. ♦ (Despre oameni) A merge sprinten. ♦ (Rar) A dansa. 4. Intranz. A trece peste ceva printr-un salt. ♦ A sări, a țâșni de undeva; a se ivi, a răsări (pe neașteptate și sărind). Izvoare saltă de sub piatră. ♦ A se ridica în înălțime, a se înălța în văzduh. II. Tranz. A mișca, a deplasa din loc ridicând (ușor) în sus. ♦ Tranz., refl. și intranz. Fig. A(-și) îmbunătăți situația materială, socială. ♦ Refl. Fig. (Despre copii și plante) A crește în înălțime, a se înălța. – Lat. saltare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SĂLTÁ salt 1. intranz. (despre ființe, lucruri) A se desprinde brusc din loc, deplasându-se într-o anumită direcție (în sus, în jos, înainte, înapoi, în stânga, în dreapta); a sări. ◊ A-i ~ cuiva inima de bucurie a se bucura foarte mult. 2. tranz. 1) A mișca din loc, ridicând ușor în sus. 2) fig. A ajuta se iasă dintr-o încurcătură. /<lat. saltare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE SĂLTÁ mă salt intranz. (despre copii sau despre plante) A deveni mai înalt; a crește în înălțime; a răsări. /<lat. saltare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SĂLTÁ vb. 1. v. ridica. 2. a înălța, a ridica. (~ din umeri.) 3. v. sări. 4. a sări. (~ peste gard.) 5. a sări, (reg.) a zăleti. (~ în înălțime.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SĂLTÁ vb. v. agita, clocoti, crește, dansa, dezvolta, frământa, fremăta, înălța, învolbura, juca, legăna, mări, mișca, tresălta, zbate, zbuciuma.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
săltá (sált, săltát), vb.1. A țopăi, a zburda. – 2. A tresări. – 3. A se înălța, a se ridica. – 4. A sări, a veni în ajutor. – 5. (Refl.) A scăpa de necaz. – 6. (Refl.) A se mări, a crește. Lat. saltāre (Pușcariu 1503; REW 7551) cf. it. saltare, prov. sautar, fr. sauter, cat., sp., port. saltar.Der. salt, s. n. (săritură, hop), deverbal, fără circulație populară (ALR, II, 45; Iordan, BF, VII, 391); săltăreț, adj. (care saltă, sprinten; ritmat, vioi); săltător, adj. (săltăreț); săltătură, s. f. (salt, hop).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
săltá vb., ind. prez. 1 sg. salt, 3 sg. și pl. sáltă; conj. prez. 3 sg. și pl. sálte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)