TALÁR, talare, s. n. (Înv.) Haină lungă, purtată în trecut ca uniformă de unele unități militare și de membrii unor asociații sau corpuri profesionale. – Din germ. Talar, lat. talaria.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
talár s. n., pl. taláre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink