TALVÉG, talveguri, s. n. Linia care unește între ele punctele cele mai adânci ale albiei unei ape curgătoare sau ale unei văi uscate. – Din germ. Talweg, fr. thalweg.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TALVÉG s.n. (Geogr.) Linie care unește punctele cele mai adânci ale unui curs de apă (râu, fluviu) sau ale unei văi. [< germ. Talweg < Tal – vale, Weg – drum, cf. fr., engl. thalweg].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TALVÉG s. n. 1. linie care unește punctele de maximă adâncime ale unei ape curgătoare sau ale unei văi. 2. ~ baric = zonă de presiune atmosferică scăzută, încadrată de presiuni mai ridicate. (< germ. Talweg, fr., engl. thalweg)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
talvég s. n., pl. talvéguri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TALVÉG ~uri n. geogr. Linie care unește punctele cele mai adânci ale unui curs de apă sau ale unei văi. /<germ. Talweg, fr. thalweg
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink