TAMẤȘ, tamâșuri, s. n. Proptea care se așază sub un butoi pentru a-l fixa și a-l împiedica să se rostogolească. – Din magh. támasz.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
tamâș s. n., pl. tamâșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink