TANTÁLIC, -Ă adj. (Liv.; despre chinuri) Care se referă la dorințe, nevoi care nu pot fi împlinite. [Cf. fr. tantalique < Tantal – personaj mitic condamnat de zei la foame și sete perpetuă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TANTÁLIC, -Ă adj. (despre chinuri) care se referă la suferințe provocate de dorințe, nevoi ce nu pot fi împlinite. (< fr. tantalique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tantálic adj. m., pl. tantálici; f. sg. tantálică, pl. tantálice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TANTÁLIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre chinuri) Care este provocat de imposibilitatea satisfacerii unor necesități vitale. 2) (despre dorințe, nevoi) Care nu poate fi împlinit. /<fr. tantalique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink