TARAGÓT, taragoturi, s. n. Instrument muzical popular românesc de suflat, format dintr-un tub conic de metal cu ancie simplă. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
taragót s. n., pl. taragóturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TARAGÓT ~uri n. Instrument muzical popular de suflat constând dintr-un tub conic cu ancie simplă și cu cinci găuri pentru schimbarea înălțimii sunetelor. /<ung. tárogató
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink