Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
TÁRNIȚĂ, tarnițe, s. f. 1. Șa (țărănească) de lemn sau (rar) de piele, folosită la călărit sau la transportul unei poveri. 2. Culme, coamă de munte sau de deal în formă de șa. 3. (Reg.) Drum de munte, bătut de oi sau de vite. – Din ucr. tarnyc'a.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÁRNIȚĂ, tarnițe, s. f. 1. Șa (țărănească) de lemn sau (rar) de piele, folosità la călărit sau la transportul unor poveri. 2. Culme, coamă de munte sau de deal în formă de șa. 3. (Reg.) Drum de munte, bătut de oi sau de vite. – Ucr. tarnića.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
tárniță (-țe), s. f.1. Șa de călărie. – 2. Depresiune într-o înălțime. Sb., cr. tarnice, rut. tarnica „care de poveri” (Tiktin; Candrea), în loc de *tovarnicatovarŭ „povară”, cf. mag. tárnok „șa”. – Der. întărnița, vb. (a înșeua). Tarliță, vb. (Banat, targă) pare a rezulta dintr-o contaminare a lui țarniță cu mag. taraglya „targă”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
tárniță s. f., g.-d. art. tárniței; pl. tárnițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TÁRNIȚĂ ~e f. 1) înv. Șa țărănească primitivă (din lemn), folosită la călărie sau la transportarea unor poveri. 2) Culme de deal sau de munte în formă de șa. 3) rar Drum de munte bătătorit de oi sau de vite. [G.-D. tarniței] /<ucr. tarnicá
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)