TÁȘCĂ, tăști, s. f. Geantă de piele sau de pânză, în care se țin diferite obiecte. ♦ Pungă de piele în care se țin tutunul, banii etc.; tecșilă, tășulă. – Din ucr. taška, magh. táska.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÁȘCĂ, tăști, s. f. Geantă de piele sau de pânză, în care se țin diferite obiecte. ♦ Pungă de piele în care se țin tutunul, banii etc. – Ucr. taška, magh. táska.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
TÁȘCĂ s. 1. geantă. (Vânătorul purta o ~.) 2. (rar) teșcălie, (înv. și reg.) tecșilă, (reg.) patașcă, tășulă, (Transilv. și Mold.) tașculă. (Ține tutunul în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TÁȘCĂ s. v. colțunaș, tolbă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
táșcă (-tắști), s. f. – Traistă, tolbă, sac, raniță. – Var. teașcă, teșcoi, te(c)șilă, tecșoi, înv. ticseu, tixeu. Germ. Tasche, prin intermediul mag. táska, pol. taszka, rut., rus. slov. táška (Cihac, II, 403; Miklosich, Fremdw., 132; REW 8592).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
táșcă s. f., g.-d. art. tăștii; pl. tăști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TÁȘCĂ tăști f. rar Geantă de piele sau de pânză, în care se țin diferite obiecte (bani, tutun). /<ucr. taška, ung. táska
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink