TAȘÍSM s.n. Direcție în pictura abstractă de după cel de-al doilea război mondial, originală în practica diviziunii culorii în tonuri pure, specifică neoimpresionismului, ca și în unele tendințe ale picturilor extrem-orientale, în care hazardul intervine ca un element creator al structurării imaginii, acordându-se un rol primordial „automatismului psihic”. [< fr. tachisme, cf. tache – pată].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TAȘÍSM s. n. direcție în pictura abstractă de după cel de-al doilea război mondial, originală în practica diviziunii culorii în tonuri pure, specifică neoimpresionismului, ca și în unele tendințe, precum cele ale picturilor extrem-orientale, în care hazardul intervine ca un element creator al structurării imaginii. (< fr. tachisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tașísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink