TEANDRÍE s.f. (Rel.) Natură divină și umană a lui Cristos în concepția creștină. [Pron. te-an-. / < it. teandria, cf. gr. theos – zeu, aner – bărbat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TEANDRÍE s. f. (în concepția creștină) natură divină și umană a lui Cristos. (< it. teandria)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
teandríe s. f. (sil. te-an-), art. teandría, g.-d. teandríi, art. teandríei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink