TÉMPLU, temple, s. n. Edificiu special amenajat pentru practicarea unui cult religios (mozaic, budist etc.). – Din lat. templum, fr. temple.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÉMPLU s.n. Edificiu destinat cultului (în antichitate la greci, la romani, la egipteni sau astăzi la evrei etc.). ♦ Loc de rugăciune; biserică (monumentală). [Pl. -le, -luri. / < lat. templum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TÉMPLU s. n. edificiu destinat cultului religios în antichitate și (astăzi) la mozaici, budiști etc.. (< fr. temple, lat. templum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TÉMPLU s. (BIS.) sinagogă, (rar) havră. (Mozaicii merg sâmbăta la ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
témplu s. n., art. témplul; pl. témple
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TÉMPLU ~e n. 1) Edificiu special amenajat pentru practicarea unui cult religios. 2) Biserică monumentală. 3) fig. Loc sau edificiu unde are loc o acțiune comparabilă cu oficierea cultului religios. ~ al culturii. [Sil. tem-plu] /<fr. temple, lat. templum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink