TENSOMETRÍE s. f. Ansamblul metodelor experimentale utilizate pentru determinarea tensiunilor din piesele finite supuse la solicitări, prin măsurarea deformațiilor în câteva puncte de pe suprafața piesei. – Din fr. tensométrie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TENSOMETRÍE f. Determinare a tensiunilor pieselor finite supuse la solicitări. /<fr. tensométrie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TENSOMETRÍE s.f. Determinare a tensiunilor din piesele finite supuse la solicitări, prin măsurarea deformațiilor. [Gen. -iei. / < fr. tensométrie, cf. lat. tensus – întins, gr. metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TENSOMETRÍE s. f. metodă experimentală de determinare a deformărilor din corpurile solide supuse unor tensiuni mecanice prin măsurarea deformațiilor liniare. (< fr. tensométrie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tensometríe s. f. (sil. -tri-), art. tensometría, g.-d. tensometríi, art. tensometríei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink