TENTÁNT, -Ă, tentanți, -te, adj. Care tentează, atrage; ispititor, ademenitor. – Din fr. tentant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TENTÁNT, -Ă adj. Care tentează; ispititor, atrăgător, îmbietor. [Cf. fr. tentant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TENTÁNT, -Ă adj. care tentează; ispititor, atrăgător, îmbietor. (< fr. tentant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TENTÁNT adj. v. ademenitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Tentant ≠ dezgustător, scârbos
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
tentánt adj. m., pl. tentánți; f. sg. tentántă, pl. tentánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TENTÁNT ~tă (~ți, ~te) Care tentează; ispititor; îmbietor. /<fr. tentant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink