TEOLÓGIC, -Ă, teologici, -ce, adj. Care ține de teologie, privitor la teologie; de teolog; teologal. [Pr.: te-o-] – Din fr. théologique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la teologie; teologal. [Cf. fr. théologique, it. teologico].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TEOLÓGIC, -Ă adj. referitor la teologie; teologal. (< fr. théologique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TEOLÓGIC adj. (BIS.) (livr.) teologal, (înv.) teolo-gicesc. (Dispute ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
teológic adj. m. (sil. te-o-), pl. teológici; f. sg. teológică, pl. teológice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TEOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de teologie; propriu teologiei. /<lat. theologicus, fr. théologique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink